Terapie

Sănătatea mintală | Ce trăiești la interior se vede la exterior

Sănătatea mintală se referă la starea noastră generală, atât din punct de vedere emoțional, cât și psihic și social. Ce factori o pot influența?

Sănătatea mintală
Article

Simți adesea că nu ai energie nici pentru lucrurile de bază, pe care în trecut le făceai fără efort? Îți este foarte greu să atingi obiectivele pe termen scurt, simți că ești obosit în permanență? Sunt doar câteva dintre semnalele unui dezechilibru emoțional. Andra Tănăsescu, Psiholog, Trainer NLP, specialist Hilio, te ajută să recunoști factorii care îți influențează sănătatea mintală, dar și modul în care poți avea o sănătate mintală bună.

Contrar așteptărilor, nu este nevoie să ajungem până în punctul în care arde pentru a cere ajutor în ceea ce privește sănătatea noastră mintală și starea de bine generală.

Majoritatea oamenilor se confruntă cu factori de stres care, lăsați negestionați sau ignorați, pot lua amploare și își pot lăsa amprenta asupra sănătății noastre mintale.

 

Ce este sănătatea mintală?

Sănătatea mintală se referă la starea noastră generală, atât din punct de vedere emoțional, cât și psihic și social.

Tot ceea ce ține de modul în care ne simțim și cum reacționăm în fața diferitelor situații din viața noastră ține de echilibrul pe care îl avem din punct de vedere psiho-emoțional. Altfel spus, starea de echilibru psiho-emoțional este dată de o sănătate mintală bună.

Legea Sănătății Mintale

Sănătatea mintală este un drept fundamental și universal al omului, asta însemnând că ai dreptul de a fi protejat de riscurile care îți pot amenința sănătatea mintală, ai dreptul la servicii de îngrijire de bună calitate și dreptul la libertate, independență și incluziune în comunitate.

Toate acestea sunt reglementate în România de Legea nr. 487 din 11 iulie 2002, Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. Poți afla mai multe informații aici.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Mai mult, în fiecare an, pe 10 octombrie, sărbătorim Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale, inițiată de Federaţia Mondială a Sănătăţii Mintale în anul 1992 și sprijinită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), prin creşterea gradului de conştientizare cu privire la problemele de sănătate mintală.

Ziua Mondiale a Sănătăţii Mintale are ca obiectiv principal creşterea gradului de conştientizare a problemelor de sănătate mintală din întreaga lume şi concentrarea eforturilor în direcția rezolvării acestora, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

 

Ce înseamnă să am o sănătate mintală bună? 

Să mă simt în echilibru, să simt că am energie pentru lucrurile de zi cu zi, să simt că sunt deschis interacțiunilor uzuale și celor mai intime. De asemenea, mai constă într-un mod de gândire sănătos, care să mă ajute să obțin ceea ce-mi propun în privința obiectivelor mici, medii și de amploare din viața mea.

Fără o stare de bine, putem observa cu toții că până și lucrurile cele mai simple par grele, fără sens sau imposibil de realizat.

Cel mai curios și totodată adevărat este faptul că dezechilibrul psiho-emoțional, dacă este lăsat fără tratament, poate impacta inclusiv sănătatea fizică într-un mod negativ.

 

Factori care influențează sănătatea mintală

În prezent, majoritatea ar spune că sunt trei arii majore care influențează sănătatea mintală: mediul familial, relația de cuplu și activitatea profesională.

Sanatate mintală precarăMai în detaliu, modul în care ne simțim cu noi înșine și cu viața noastră, cu relațiile noastre, este, de cele mai multe ori, un cumul al mai multor aspecte care nu ne mai sunt pe plac, pe care nu știm cum să le gestionăm sau care sunt influențate de tipare vechi de gândire și comportament.

Alte studii aprofundează acești factori și îi împart în:

  • factori biologici
  • factori de mediu
  • factori socio-economici

 

Factorii biologici

Unele boli mintale au fost legate de funcționarea anormală a circuitelor celulelor nervoase sau a căilor care conectează anumite regiuni ale creierului.

Alți factori biologici care pot fi implicați în dezvoltarea bolilor mintale includ:

Genetica sau ereditatea – bolile mintale sunt de multe ori moștenite, ceea ce înseamnă că persoanele care au un membru al familiei cu o boală mintală ar putea risca să sufere de o astfel de boală; boala mintală în sine provine din interacțiunea dintre mai multe gene și alți factori – cum ar fi stresul, abuzul sau un eveniment traumatic – care pot influența sau declanșa o boală la o persoană care are o predispoziție genetică de a o dezvolta.

Infecțiile – anumite infecții sunt conectate cu afectarea creierului și cu dezvoltarea bolilor mintale sau cu agravarea simptomelor; spre exemplu, o afecțiune cunoscută sub numele de tulburare neuropsihiatrică autoimună pediatrică (PANDAS), ce este asociată cu bacteria streptococ a fost legată de dezvoltarea tulburării obsesiv-compulsive și a altor boli mintale, în cazul copiilor.

Leziuni prenatale – unele studii sugerează că o întrerupere a dezvoltării precoce a creierului fătului sau o traumă care are loc în momentul nașterii – o pierdere de oxigen, spre exemplu – poate juca un rol în dezvoltarea unor boli, cum ar fi tulburările din spectrul autist.

Abuzul de substanțe – abuzul de substanțe pe termen lung este asociat cu depresia, paranoia sau anxietatea.

 

Factorii psihologici

Factorii psihologici care pot contribui la apariția bolilor mintale sunt:

  • o capacitatea scăzută de a relaționa cu ceilalți,
  • existența anumitor traume severe suferite în copilărie, cum ar fi abuzul sexual, fizic sau emoțional,
  • pierderea cuiva drag, cum ar fi pierderea unui părinte,
  • lipsa afecțiunii.

 

Factorii de mediu

Anumiți factori de stres pot avea o contribuție majoră la declanșarea unei boli psiho-emoționale.

Aceștia pot privi:

  • o viață de familie disfuncțională;
  • moartea sau divorțul;
  • Un părinte care abuzează de substanțe;
  • sentimente de inadecvare, anxietate, singurătate, stimă de sine scăzută, furie.

 

Factorii socio-economici

Cercetările continuă să dovedească o legătură din ce în ce mai strânsă între inegalitatea socială și economică și sănătatea mintală precară. Adulții și copiii sau adolescenții par să fie afectați, dar și imigranții.

Factorii socio-economici care contribuie la apariția bolilor mintale includ:

  • educația
  • condițiile de viață precare
  • sărăcia
  • anumite lipsuri
  • șomajul
  • salariile mici
  • datoriile

Aceștia sunt legați, de cele mai multe ori, de factorii de mediu.

 

Semne ale unei sănătăți mintale precare

Printre primele semnale de alarmă pe care le putem urmări sunt:

  • stări de agitație și stres accentuat,
  • oboseală exagerată,
  • griji constante,
  • stări de anxietate,
  • insomnie,
  • oscilații ale stării de spirit – treceri rapide de la stări de bine la plâns, furie etc.
  • senzație accentuată de neputință,
  • reacții somatice – migrene, stări de amețeală, senzație de sufocare, dureri fizice etc.

Evident, unele dintre ele pot veni singure, iar altele pot veni combinate. Lista de simptome care ne arată un posibil dezechilibru poate fi dezvoltată, în funcție de trăirea și modalitatea fiecărei persoane de a gestiona un stres emoțional.

 

Ce afecțiuni fizice îți pot afecta sănătatea mintală?

Pentru că sănătatea fizică și sănătatea mintală sunt interconectate și interdependente, există anumite afecțiuni care îți pot influența în mod negativ starea de sănătate mintală.

Un exemplu, în acest sens, îl constituie depresia, care poate fi declanșată de unele boli cronice. De pildă, afecțiuni precum boala Parkinson sau accidentul vascular cerebral provoacă modificări ale chimiei creierului, iar, în unele situații, acestea pot duce la depresie.

De asemenea, anxietatea și stresul legate de boală pe care le experimentează un pacient cronic pot declanșa simptome ale depresiei.

Sunt mult mai predispuși la a suferi de depresie oamenii care suferă de boli cronice, cum ar fi:

  • Cancerul
  • Diabetul
  • Boli autoimune, inclusiv lupus eritematos sistemic, artrita reumatoidă și psoriazis
  • Alzheimer
  • Parkinson
  • HIV/SIDA
  • Boală coronariană
  • Epilepsia
  • Scleroză multiplă
  • Hipotiroidismul
  • Accident vascular cerebral

În alte situații, unii oameni pot prezenta simptome de depresie după ce au primit un anumit diagnostic, însă simptomele se pot estompa pe măsură ce se obișnuiesc cu situația sau pe măsură ce tratamentul începe să dea rezultate pozitive.

Mai există și posibilitatea ca anumite medicamente folosite pentru a trata o boală să aibă ca efecte adverse depresia.

Cercetările sugerează că persoanele care suferă de depresie și o altă boală medicală tind să aibă simptome mai severe ale ambelor afecțiuni. Acestea pot avea mai multe dificultăți de adaptare la starea lor medicală, iar simptomele depresiei pot continua chiar și dacă sănătatea fizică se îmbunătățește.

 

Cum îți poate afecta sănătatea fizică o stare de sănătate mintală precară? 

Spuneam anterior că cele două, sănătatea fizică și cea mintală sunt interconectate. Așa cum anumite boli fizice pot declanșa stări depresive, anumite afecțiuni psiho-emoționale pot fi cauza pentru care resimți disconfort sau chiar te îmbolnăvești. Este felul în care organismul tău te avertizează că ceva nu este în regulă.

Cu alte cuvinte, o sănătatea mintală precară poate duce la o sănătate fizică precară sau la comportamente nesănătoase.

Depresia, de pildă, poate declanșa boli cronice, cum ar fi:

  • artrita
  • bolile cardiovasculare
  • astmul
  • diabetul
  • cancerul

Schizofrenia îi expune pe cei care suferă de această boală la un risc mai mare de a dezvolta boli cardiace și boli ale sistemului respirator.

Problemele de somn pot fi și ele declanșate sau acutizate de existența unor afecțiuni psiho-emoționale. Apneea sau insomnia sunt un exemplu în acest sens. Studiile arată că aproape 50%, până la 80% dintre persoanele cu probleme de sănătate mintală vor avea și probleme de somn.

Anxietatea poate provoca dureri de stomac sau alte probleme ale sistemului digestiv, stresul poate declanșa dureri de cap, tensiune musculară, probleme digestive.

De asemenea, stresul și traumele pot declanșa tulburări autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto, psoriazisul, artrita reumatică și multe altele.

Aminteam mai sus că bolile psiho-emoționale pot declanșa și anumite comportamente nesănătoase, cum ar fi fumatul. Explicația științifică este aceea că persoanele care suferă de depresie au un nivel mai scăzut de dopamină în corp, iar nicotina pe care o conțin țigările este un declanșator al producției de dopamină. Astfel, fumatul poate fi folosit ca o modalitate de a ameliora simptomele depresiei. Iar pentru că nicotina îți oferă un sentiment de bine temporar, este posibil să simți o nevoie recurentă de a fuma, ceea ce poate duce la dependență.

 

Cum te ajută o sănătate mintală bună?

Sănătate mintală bunăA avea o stare psiho-emoțională bună te poate ajuta în multe dintre aspectele importante ale vieții.

Fiind în echilibru cu noi înșine și dezvoltându-ne capacitatea de a gestiona situațiile stresante într-un mod cât mai benefic pentru noi, ne poate permite să trăim totul cu mai multă liniște, încredere, siguranță, bucurie.

Ce înseamnă asta, totuși, în mod concret?

În momentul în care ne simțim încrezători, în siguranță, se deschid multiple posibilități în viața noastră. Cu alte cuvinte, putem deveni suficient de încrezători încât să obținem job-ul mult dorit sau mărirea de salariu. Poate chiar vom deveni suficient de creativi încât să ne deschidem propria afacere. Sau poate vom putea să fim autentici și deschiși și ne vom construi sau ne vom consolida o relație din viața noastră.

 

Metode de a-ți menține mintea sănătoasă

Studiile arată că un stil de viață sănătos, care poate preveni și anumite tipuri de cancer, diabetul de tip 2 și bolile de inimă, pot reduce, de asemenea, și riscul de declin cognitiv.

Chiar dacă vârsta, moștenirea genetică și istoricul familial nu pot fi modificate, un stil de viață sănătos poate preveni sau întârzia bolile mintale. Un exemplu în acest sens, este demența, care poate fi prevenită sau întârziată cu până la 40%.

 

Ce ai de făcut pentru o bună sănătate mintală:

Renunță la fumat

  • te va ajuta să menții o bună sănătate a creierului și poate reduce riscul de boli de inimă, cancer, boli pulmonare și altele

Fii activ fizic

  • activitatea fizică poate îmbunătăți gândirea, reduce riscul de depresie și anxietate și te poate ajuta să dormi mai bine

Mănâncă sănătos

  • alimentele reprezintă și hrană pentru creier, nu doar pentru corp

Dormi suficient

  • somnul îmbunătățește memoria și sănătatea creierului

Creează și păstrează relații sociale

  • te va ajuta la prevenirea depresiei și a stresului; cercetările leagă izolarea de atrofia creierului, așa că faptul de a rămâne activ social poate avea efectul opus

Ai grijă de emoțiile tale

  • ar trebui să aibă grijă de emoțiile tale și să apelezi la ajutor specializat, dar mai ales dacă te știi anxios, deprimat, ai probleme cu somnul sau ești epuizat

 

Ce înseamnă o sănătate mintală bună, mai exact? 

Tot ceea ce trăim în interior are un impact asupra vieții exterioare. Drept urmare, dacă te simți bine în propriii „papuci”, vei putea ieși din situațiile care îți provoacă stări neplăcute, vei putea face schimbările pe care ți le dorești și vei putea trăi viața în termenii proprii.

Până la urmă, cred că a avea o sănătate mintală bună rezultă în a trăi viața cu bucurie, în a savura momentele frumoase pe deplin și în a gestiona într-un mod mult mai benefic provocările pe care le aduce, reușind să găsim soluții și rezolvări și, astfel, „ieșirea” către ceea ce căutăm să obținem – în concret sau la nivel de stare de a fi.

Înseamnă îmbunătățirea stării de spirit generale, îmbunătățirea calității relației cu sine și cu cei din jur, creșterea creativității, a productivității și a rezultatelor profesionale și nu numai.

În plus, beneficiul cel mai mare este că o stare de bine ce se resimte în special la nivel fizic – energie, dorință și capacitatea de a participa activ la evenimente sociale, sportive, interacțiuni cu cei din jur și așa mai departe.

În final, aș adăuga că a avea grijă de sănătatea mintală este cel puțin la fel de important ca a avea grijă de sănătatea noastră fizică. Cum am spus și mai sus, sănătatea emoțională are un impact asupra sănătății fizice, deci aș începe sau aș merge în paralel cu îngrijirea sinelui pe ambele paliere mari ale vieții noastre – chiar dacă nu singurele – sănătatea mintală și cea fizică.

 

Surse:

https://www.nimh.nih.gov/health/publications/chronic-illness-mental-health

https://www.webmd.com/mental-health/how-does-mental-health-affect-physical-health

https://www.healthline.com/health/mental-health/mental-illness-can-cause-physical-symptoms

https://www.webmd.com/mental-health/mental-health-causes-mental-illness#1-1

https://www.cdc.gov/aging/olderadultsandhealthyaging/maintainng-your-brain-health.html

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673620303676?via%3Dihub

https://www.mayoclinichealthsystem.org/hometown-health/speaking-of-health/5-tips-to-keep-your-brain-healthy

https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/12-ways-to-keep-your-brain-young

https://insp.gov.ro/2023/10/10/10-octombrie-ziua-mondiala-a-sanatatii-mintale/

https://www.who.int/

Scris de

Maria Alexandra Tanasescu

Maria Alexandra Tanasescu

Psihoterapie
Am avut o conexiune deosebită cu dansul de când mă știu. Încă dinainte de a merge la cursuri, obișnuiam să mă uit la TV și să copiez mișcările dansatorilor pe care îi vedeam. Experiența mea cu dansul ca terapie a început încă din copilărie, când am început să dansez de fiecare dată când eram tristă sau furioasă. De fiecare dată dansam până când se lăsa liniștea în interiorul meu. Abia târziu am realizat cât de mult a contat acest lucru în procesul meu de vindecare şi maturizare. Mutată în București, am cunoscut NLP-ul. La început nu vedeam clar modurile în care mă poate juta și nici cât de simplu este de fapt. Schimbarea nu a venit imediat. Dar cumva, trecând de la o treaptă la alta, am realizat că este o unealtă extraordinară pe care am ajuns să o integrez ca stil de viață. Decizia de a deveni Trainer NLP a venit după acel punct, când am hotărât că îmi doresc să împărtășesc altor persoane din experiența mea. Experiența cu dansul ca terapie, studiile de psihosomatică și uneltele simplu de folosit ale NLP-ului m-au determinat să început cursurile de NLP Somato-Integrativ. Aceste cursuri de formare NLP sunt rezultatul îmbinării dintre tehnicile NLP, cele de dans terapie și de somato-terapie. Ca parte a călătoriei mele, îmi doresc să ofer și altora uneltele de a își găsi inspirația și vindecarea pe care le-am găsit eu.

Competențe:

Depresie
Stres
Anxietate
Fobii
Tulburare de stress post-traumatic
Tulburări psihice asociate bolilor somatice
Atacuri de panică
Disfuncții sexuale
Dificultăți de relaționare
Tulburări alimentare
Terapie de cuplu
Divorț
Doliu
Dezvoltare personală
Dependențe
LGBT
Motivație
Traumă

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie